Institutul Confucius din cadrul Universităţii din Bucureşti a avut onoarea de a găzdui în perioada 9 – 13 martie vizita profesorului dr. Radosav Pušić, directorul Institutului Confucius din Belgrad, unul dintre cei mai reputaţi sinologi din Serbia şi, totodată, membru important al comunităţii sinologice internaţionale.

Odată cu luna martie, Institutul Confucius din Bucureşti şi-a reluat tradiţia dezbaterilor lunare, iar în acest cadru prelegerea directorului Radosav Pušić continuat seria temelor despre spiritualitatea chineză abordate pe parcursul anului trecut. Prelegerea susţinută de astă dată a abordat Viziunea lui Laozi asupra universului, o temă care intră în sfera vastă de cercetare a lui Radosav Pušić. De altfel, domnia sa este cel care a realizat în urmă cu mulţi ani o traducere excelentă în limba sârbă, de o mare rigoare ştiinţifică, a cărţii Dao de jing (Cartea Căii şi Puterii), fiind de asemenea şi autorul a numeroase studii dedicate filosofiei chineze clasice.

În cadrul prelegerii susţinute la Institutul Confucius din Bucureşti, viziunea cosmologică a lui Laozi a fost analizată pornindu-se de la o serie de concepte cheie, cum ar fi Dao, de (putere), kong (spaţiu), shi (timp), constituite într-o reţea de semnificaţii complexe. În acest context, este important ca omul să adopte o atitudine care să conducă spre o integrare armonioasă în univers, bazată pe înţelegerea şi respectarea legilor lui Dao. Astfel, destinul omului (tian ming) a fost interpretat din perspectiva interacţiunii sale cu Cerul. Pentru o mai complexă înţelegere a gândirii lui Laozi, dezbaterea acestor concepte a avut ca punct de plecare forma cea mai veche a caracterelor (scrierea oraculară jiaguwen), care poate dezvălui mai bine intensiunile semantice bogate. Radosav Pušić a comentat o serie din versetele cărţii Dao De Jing ce reflectă viziunea cosmologică a lui Laozi, evidenţiind opţiunile de interpretare şi traducere.

Prelegerea s-a bucurat de o audienţă numeroasă, printre participanţi aflându-se studenți ai catedrei de limba chineză, cursanții institutului și traducători români ai cărţii lui Laozi.

Nu în ultimul rând merită amintit faptul că în anul 1996 un volum de poezie chineză tradus de către Radosav Pušić în limba sârbă a fost retradus în limba română de către Duşan Baiski, sub titlul „Antologie de poezie chineză contemporană”, la Editura de Vest, Timişoara. Aşadar, putem spune că Radosav Pušić nu este la prima întâlnire cu România şi cu siguranţă nici la ultima, domnia sa anunţându-şi deja participarea la viitoare evenimente academice care vor fi organizate la Institutele Confucius din Bucureşti şi Braşov.

 

 

 

Pin It on Pinterest

Share This